Vulcanii Noroiosi – Paclele Mici si Paclele Mari
Intre o tura pe munte si o iesire din tara, am apucat sa ajungem si la Vulcanii Noroiosi. Desi acest obiectiv este atat de aproape de Bucuresti, nu am reusit sa ajung niciodata aici. Pana acum!
Nu aveam in plan sa facem neaparat si drumetie, ci doar sa exploram Paclele si sa facem sute de poze.
Chiar si asa, dupa ce am terminat de explorat Vulcanii Noroiosi, nu am rezistat si am urcat pe un deal de langa, ca sa prindem un apus. Nu am prins tocmai apusul dorit, ba chiar ne-a prins noaptea prin balarii, dar tot a fost fain.
Din Bucuresti am plecat pe la 8 si ceva iar pe la 11 eram in zona satului Scropoasa. Am oprit direct la Paclele Mari, inainte de a trage la cazarea noastra super draguta 😀 aflata langa Paclele Mici.
Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mici si Paclele Mari, se afla in Depresiunea Berca din Subcarpatii de Curbura si ocupa o suprafata de peste 60ha. Acestia s-au format datorita eruptiilor gazelor naturale, gaze rezultate din zacamintele petrolifere aflate la sute de metri adancime.
Zona pare destul de parasita, drumurile cam bombardate dar sunt mai ok ca in alte zone ale tarii. Pe drumul dinspre Buzau spre Satuc, drumul este foarte bun, dar cum faci dreapta spre Berca si Pacle (cum vii dinspre Buzau) , trebuie sa conduci cu prudenta.
Strazile sunt curbate, in unele locuri se ingusteaza, treci prin multe sate, sau apar de nicaieri niste denivelari/gtopi care te arunca daca ai ceva viteza. Trebuie remarcat ca multe dintre gropi erau astupate, peticite, cumva, numai sa nu iti rupi masina pe drumul lor.
Turisti nu pot sa spun ca am vazut prea multi, desi era insorit. Doar un autocar cu cetateni maghiari la Paclele Mari, in rest cam liniste. Eram in timpul saptamanii, asa ca este posibil sa fi contat si asta.
Indiferent de prezenta turistilor, zona este de un pitoresc de necontestat. Este atat de aproape de Capitala si de alte orase destul de mari si totusi, potentialul turistic, este atat de putin pus in valoare. Nu mai mentionez de Fierbatorile de la Berca si de Vulcanii de la Beciu, care nu sunt la el de populare ca Paclele si despre care am aflat ulterior.
La Paclele Mari (care sunt mai mici ca suprafata) am stat ceva mai bine de o ora iar pretul biletului de 6 lei a meritat toti banii. Daca n-ai bani sa mergi pe Luna, poti veni linistit aici. Daca prinzi cadre fara verdeata, chiar ai impresia ca esti pe alta planeta.
Acest fenomen natural nu este chiar unic in lume, insa suntem foarte norocosi ca avem vulcani noroiosi. In Europa sunt doar cateva locuri cu vulcani noroiosi in tari precum Rusia, Moldova, Ucraina, Italia. De exemplu, in Norvegia se gasesc astfel de vulcani sub nivelul marii.
Ne-am plimbat printre vulcani pana am ajuns in explorare, mai pe langa, pe o mica vale. Am revenit rapid in zona principala, insa a fost interesant sa umblam putin aiurea pe acolo.
Dupa Paclele Mari, ne intoarcem vreo 2 km pana la Paclele Mici, unde luam in primire casuta in care vom dormi pentru o noapte.
O casuta superba, cu o curte foarte mare, flori si catina in gradina. Dupa ce am postat pe conturile de Facebook si Insta, am primit multe intrebari despre casuta.
La Paclele Mici am stat ceva mai mult, pentru ca suprafata este mai mare si am vrut sa vedem cat mai mult. Aici am intalnit un cadru si mai pustiu ca la Paclele Mari, unde intalnisem mai multi turisti si era putin amenajat la intrare, cu panouri de informatii diverse.
Oricum, ma gandesc ca cine vine la Paclele Mari trece si pe la cele mici, si invers.
In perimetrul unde se afla casuta asta minunata, era si un restaurant, loc de camping unde poti veni cu rulota sau poti inchiria una de acolo. Parea ceva mai multa miscare la Paclele Mici, dar efectiv la vulcanii de la Paclele Mici, am intalnit doar vreo 4 turisti, cat am stat noi pe acolo.
De la casuta pana la vulcanii de la Paclele Mici, am mers cam 5 minute, pe o poteca bine delimitata, creata de catre administratorii campingului.
Multa lume spune ca Paclele Mici sunt mai spectaculoase, dar eu, fiind la prima vizita, nu am apucat sa le compar. Eu m-am bucurat ca un copil de ambele Pacle. Mi s-au parut la fel de spectaculoase.
Nu apuci sa te plictisesti daca ajungi in zona si vrei sa ramai peste noapte. Vizitarea celor doua zone cu vulcani, se face in aproximativ 3 ore. Daca te grabesti, poti sa termini si intr-o ora dar unde mai e farmecul? Ca sa nu mai zic ca poti vizita si Fierbatorile de la Berca sau Vulcanii Noroiosi de la Beciu, alte doua obiective care iti pot umple ziua de activitati.
Dupa putina relaxare si o masa cu carnati de plescoi autentici, pe inserat, am pornit spre un deal de langa, care ne facea cu ochiul de cand ajunsesem.
Aflandu-ne intr-o depresiune, peisajul era destul de limitat. Urcand, ne-am gandit ca poate vom vedea ceva mai mult, inspre Penteleu sau Muntii Vrancei.
Nu am apucat noi sa ajungem pana in varful lui, ca s-a si intunecat si nu am aflat daca s-ar fi vazut ceva si mai fain.
Bineinteles ca nu era nici o poteca pe acolo, asa ca am inaintat mai anevoios, printre buruieni. Coborarea a fost si mai interesanta, intrucat se intunecase si la baza dealului era si un mic rau pe care trebuia sa il sarim.
Evident, aveam lanterne frontale, nu ne-a luat noaptea prin surpindere :))
Per total, pot spune ca a fost o experienta unica, diferita de ce fac eu de obicei. Aici vii pentru peisaje, poze, liniste. Si la munte ai peisaje, poze liniste, dar mai implica si mers zeci de km, plus adrenalina pe ici colo.
Din cand in cand merg si iesiri mai lejere.
In jurnalul viitor va povestesc despre o tura de o zi, in zona Dragoslavele, facuta in noiembrie 2018.
Intre timp am inceput sa fac niste clipuri cu turele pe care le fac. Daca nu ai vazut primele doua episoade, le gasesti aici.