Cheile Zanoagei Mari si Cheile Zanoagei Mici.
Cheile Zanoagei Mari sunt usor de parcurs, pentru ca aproape ca nu este diferenta de nivel iar traseul dureaza aproximativ 2 ore si jumatate, dus intors, pana la Cabana Scropoasa si inapoi. Este un traseu scurt, foarte circulat de oameni de toate categoriile.
Intr-o mica vacanta, am dat o tura prin Bucegi, si ne-am cazat la Cabana Bolboci. Am vizitat mai multe obiective situate pe Valea Ialomitei, fara sa iesim pe platou sau sa urcam varfuri.
Printre obiectivele noastre erau Grota Ursului, Cheile Tatarului, Lacurile Bolboci si Scopoasa, Cheile Zanoagei Mici si Cheile Zanoagei Mari si poate Cheile Orzei.
Cheile Zanoagei Mici
Am pornit de la cabana si urmarind harta, am incercat sa intram in Cheile Zanoagei Mici, unde nu exista traseu marcat. Nu recomandam sa faceti asta. Eu doar va povestesc putin despre cum a decurs incursiunea asta.
Inainte de a cobora in zona campingului Zanoaga, la un pod, am coborat pana la intrarea in Cheile Zanoagei Mici. Nu eram pregatiti sa mergem prin apa asa ca nu abordam cheile direct, ci urcam prin padure, prin dreapta.
Inaintam prin urzici :)), ma urzic putin mai mult, si apoi ajungem la un punct de belvedere, de unde incercam sa coboram printr-un sector de chei secundare, banuiesc eu, sapate de Raul Lucacila.
Deja la momentul asta Cheile Zanoagei Mici ramasesera mult in spate, spre stanga, iar acest mic sector de chei ar fi venit cumva perpendicular.
Nu este debit mare de apa, asa ca alegem sa coboram, fara sa stim daca vom reusi sa ajungem pana jos. Coboram putin cate putin, peste mici saritoare, pe care le descataram cu atentie. Gasim prize bune si totul pare ok.
In caz ca nu mai putem cobora, analizez fiecare saritoare, sa stiu sigur ca macar putem urca inapoi pe unde am venit.
Gpsul spune ca suntem foarte aproape de punctul de intrare pe traseul Cheilor Zanoagei Mari, dar intalnim o saritoare de un metru si ceva, putin alunecoasa. Cu mare atentie o coboram si ne trezim in Poiana Zanoagei.
In video de mai jos puteti vedea cam pe unde am mers si cum am iesit in Poiana Zanoagei. Practic am incercat sa intram in Cheile Zanoagei Mici dar mai mult am mers pe langa :))
Cheile Zanoagei Mari
De aici continuam pe traseu marcat, mult mai lejer comparativ cu ce am facut pana in acest punct. Ne intersectam cu zeci de drumeti, de toate varstele. Unii sunt echipati cam sumar, altii in adidasi, aluneca pe pietrele de pe traseu. Nu se accidenteaza nimeni, insa oricand se poate intampla.
Din cand in cand se creaza ceva ambuteiaje si trebuie sa facem loc celor care vin din sens opus. Ma asteptam sa fie asa, deci, nu ma plang.
Dupa o ora si ceva ajungem in capatul cheilor si intalnim Cabana Scropoasa. Facem o mica pauza la cabana si admiram Lacul Scropoasa.
De aici, cotim la stanga peste pod, ca sa ajungem la Cascada Sapte Izvoare, despre care se spune ca are cea mai pura apa din lume.
Mergem pana sus, la izvor, unde intalnim multi oameni care alimenteaza bidoane de 5l. De sus nu se vede foarte bine caderea de apa, in schimb, de jos se vede fain.
Revenim la Cabana Scropoasa si mergem spre Cheile Orzei. Din cate stim nu se poate trece din aceasta directie, decat cu un ocol destul de mare, pe care noi nu vrem sa il facem. Totusi, mergem pana la urmatorul pod. Dam si o tura a Lacului Scropoasa si vedem poarta la care ajungi, parcurgand Cheile Orzei dinspre Tabara Caprioara.
Facem o mica pauza sa mancam ceva apoi ne intoarcem la Cabana Bolboci, prin Cheile Zanoagei Mari, apoi pe asfalt, trecand pe langa Camping Zanoaga, caci doar nu era sa urcam iar prin urzicile de deasupra cheilor mici.
