Snowboard in Poiana Brasov.
In 2017 am inceput sa ma dau cu placa si pana sa se inchida sezonul chiar progresasem. Asa ca am asteptat cu nerabdare noul sezon dar cumva am ajuns de-abia in ianuarie, desi in Poiana Brasov se schia si in decembrie.
Am plecat singur spre Brasov, unde urma sa ma intalnesc cu Marian, un prieten bun care s-a mutat din Bucuresti, undeva in zona Satu Mare. Ne-am intalnit “la jumatatea drumului” :))
In prima zi am avut norocul sa nu fie vant si sa functioneze instalatiile pe cablu, in special telegondola.
A fost o zi super cu vreo 10 coborari, fara incidente grave si cu partiile destul de libere.
Unul din motivele pentru care imi place sa vin in Poiana, este privelistea la 380 de grade. Daca prinzi senin, vezi Bucegii, Baiului, Piatra Mare, Ciucasul (de la varf), Piatra Craiului, Fagarasul, Magura Codlei si ce se mai vede de pe varfuri sau de pe partii.
Fata de sezonul trecut, cand m-am apucat de sportul asta, am progresat foarte mult, dar mai e de lucrat.
Dupa prima zi de snowboard, a doua zi am zis pas, asta si pentru ca simteam din plin febra musculara :)) Am ramas in Brasov si am facut o plimbare pe la turnuri si prin centru.
Cred ca de fiecare data cand trec prin Brasov, urc treptele de la turnuri. Imi place privelistea asta prea mult.
Pe seara, ploaia deasa s-a transformat in doar cateva minute intr-o ninsoare ca in povesti.
Urmatoarea zi am plecat iar in Poiana insa de data asta nu am mai avut noroc. Din cauza vantului nu functiona decat telescaunul de la Partia Lupului. La telegondola plecare, situatia arata cam asa.
Pana la urma am zis mersi ca era deschis si ala, decat deloc. Am facut mai putine coborari ca in prima zi dar macar am fost pe partie.
La revenirea in Brasov, am facut poza asta, din statia de autobuz.
A patra zi nu am mai facut nimic ci am eliberat devreme apartamentul in care eram cazati iar la 1 eram in tren, in drum spre Bucuresti. Dupa prima iesire pe partie in 2018, am ramas cu asa pofta de snowboard, incat la cateva zile distanta, am plecat singur la Predeal.
