La Cota 2000, pe Carp, prin ploaie.

Vara anului 2019 a fost una ploioasa, asa ca mersul pe munte a insemnat si udatura. Daca nu e furtuna si nu faci un traseu care necesita stanca uscata, poti merge si pe prognoza mai putin buna. Daca arata 99% ploaie nu are rost sa te duci.

La risc am mers si noi, prin iulie 2019, pe Valea Prahovei, cu gandul sa facem ceva prin Bucegi.

In principiu aveam de gand sa ajungem la Cota 2000 dar mai departe urma sa ne hotaram din mers.

Vremea se anunta instabila, cu sanse de ploaie 50%. Am luat si asta in considerare cand am ales acest traseu, relativ domol si fara riscuri, fiind si drum pana sus.

Am ajuns destul de tarziu la Sinaia, prinzand aglomeratia de la intrarea in Comarnic. Am urcat cu masina pana la Cota 1400 pentru a recupera timp.

Pe asfalt, spre Cota 1400, ne-a iesit in cale o vulpe. Am oprit, am admirat-o din masina, pret de cateva secunde, dupa care ne-am vazut de drum. Nu i-am dat de mancare desi parea foarte slaba.

Ajunsi la Cota 1400, am parcat si ne-am oprit sa mancam repede ceva, inainte de a porni pe traseu. Sunt cateva locuri unde poti manca, la pachet fiind inclusa si privelistea spre Muntii Baiului.

Terminam de mancat si pornim pe jos, spre platou. Trecem de statia gondolei Carp si urcam pe drumul de vara, doar cateva curbe.

Putin mai sus, la o bifurcatie, am decis sa parasim drumul si sa continuam pieptis, ca sa nu ajungem la Cota 2000 doar pe drum. Plus ca drumul ocoleste mult pana sa te scoata in platou, caci altfel nu ar putea sa te duca sus.

Pe masura ce urcam, incepe ploaia. Inaintam prin iarba uda si ne udam rau de tot la picioare. Daca am fi avut parazapezile la noi nu ne-am fi murat chiar asa tare :)) Noroc ca era vara si oricum traseul nu era gandit sa fie prea lung. Ne asumasem inca de la inceput posibilitatea de a ne uda, cu toate hainele si incaltamintea impermeabila.

Ploaia s-a oprit la un moment dat si am avut noroc sa se risipeasca si norii pe alocuri, oferindu-ne cateva momente cu vizibilitate, de care am profitat la maxim.

Cu toate ca am fost de nenumarate ori in Bucegi, pantele astea erau necunoscute pentru mine. Stiam unde sunt si unde vreau sa ajung, dar nu cunosteam toponimele. Un stalpisor cu numele Carp, imi sare in ochi si atunci realizez ca suntem pe o partie. Eu ma dau cu placa de prin 2016, dar mai mult in Poiana Brasov, asa ca partiile de la Sinaia imi erau total necunoscute cand am facut drumetia asta. Practic acum am aflat de partia Carp.

Ajunsi sub platou, revenim la drum iar dupa 15 minute ajungem si sus, la cota 2000. Aici am oprit la localul de langa telegondola, pentru a evalua situatia dar si pentru a manca ceva la suprapret.

Cat am facut noi asta, a inceput o ploaie torentiala cum speram sa nu inceapa. Bine ca nu ne-a prins mai jos, pe Carp. Avand in vedere situatia, am decis sa abandonam si sa revenim la cota 1400, cu telegondola.

Coborarea cu gondola Carp s-a facut pe ploaie torentiala si in timp ce coboram, ne imaginam cum ar fi fost daca ne-ar fi prins ploaia asta zdravana, ori la coborare ori in drum spre Piatra Arsa.

Dupa ce am ajuns la cazare, in Sinaia, s-a oprit si ploaia. Ba chiar a iesit putin si soarele. De la cazare se vedeau frumos norii peste Muntii Baiului.